Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș (sinaxar)

Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș s-a născut la începutul secolului al XIII-lea în apropiere de orașul Târnovo (Veliko Târnovo din Bulgaria de astăzi), într-o familie de țărani. Mama ei era o femeie foarte evlavioasă care a învățat-o dragostea față de Dumnezeu și de semeni; ea nu va uita niciodată învățătura creștină, exemplul și îndemnurile acesteia. Sfânta Filofteia mergea des la biserică, iubea slujbele și cuvintele Sfintei Scripturii, posturile și rugăciunea. După ce mama Sfintei a murit, tatăl ei s-a însurat a doua oară. Mama vitregă nu a iubit-o pe Filofteia, o bătea și o certa, o punea să facă munci grele și o pâra tatălui ei ca și acesta să se poarte urât cu Sfânta. Cei doi erau foarte deranjați de faptul că fetița avea multă credință în Dumnezeu și că mergea frecvent la Biserică.

Sfânta Muceniță Filofteia a urmat cuvintele din Sfânta Evanghelie „Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui”, închinându-și întreaga viață Lui Dumnezeu și ajutorării semenilor ei. Ea este asemeni unei flori foarte frumoase pline de mireasma sfințeniei care a adunat în scurta ei viață virtutea evlaviei, a milosteniei, a fecioriei, a dragostei față de aproapele și a răbdării prigoanelor nedrepte din partea casnicilor ei. Este o dovadă vie a faptului că sfințenia este posibilă la orice vârstă. Sfânta a putut spune la moartea ei, asemeni Sfântului Apostol Pavel: „M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credința. De acum mă așteaptă cununa neprihănirii ” (2 Timotei 4,7).

Martiriul Sfintei Mucenițe Filofteia

Viața ei, care a fost una foarte scurtă, ne arată faptul că nu trebuie să amânăm începerea unui trai virtuos în vederea mântuirii deoarece moartea și judecata Lui Dumnezeu pot apare oricând.

Sfânta Muceniță Filofteia împărțea săracilor și flămânzilor hainele ei și mâncarea pe care mama vitregă i-o dădea ca să o ducă la țarină tatălui ei. Aflând de aceasta, tatăl ei este biruit de mânie și, uitând dragostea părintească, s-a pornit asupra ei, apucând-o de cosițe ca să o bată. Dar, nemaifiind stăpân pe el, a aruncat în ea cu toporul pe care-l avea la brâu și, lovind-o, a rănit-o la un picior, iar din această rană sfânta a murit pe loc și tot acel loc s-a umplut de lumină.

Minunea petrecută la moartea Sfintei Mari Mucenițe Filofteia

Venindu-și în fire, tatăl ei a fost cuprins de spaimă și vrând să-i ridice trupul, nu putea nici să-l atingă, nici să se apropie de el. Văzând acestea, a alergat în cetate și le-a spus arhiepiscopului și conducătorilor cetății tot ce se întâmplase și că trupul fericitei zăcea pe pământ, și că era cinstit de Dumnezeu cu strălucire cerească. Aceasta auzind, arhiepiscopul împreună cu mai-marii cetății și cu popor mult, au alergat cu făclii și cu tămâie și cu rugăciuni, și văzând sfântul trup strălucind cu acea lumină dumnezeiască, s-au minunat cu toții și au lăudat pe Dumnezeul minunilor, Care și acum, în vremurile din urmă, preamărește pe robii Săi care împlinesc cu fapta poruncile Lui. Apoi au încercat, împreună cu arhiepiscopul, să ridice trupul sfintei și o ducă în cetate.

Dar n-au putut nici să-l miște, așa încât s-au înspăimântat cu toții. Au început să se roage cu stăruință lui Dumnezeu și Sfintei Filofteia, dar nici așa nu au putut s-o ridice, deoarece Dumnezeu a vrut să o preamărească pe roaba Sa și, de aceea, a îngreuiat foarte mult trupul fericitei.

Pentru a o putea ridica, tatăl ei și cei care îl ajutau au început să numească țările, mănăstirile, bisericile de peste Dunăre și cele de acea parte a Dunării, pentru a putea ști unde să o odihnească, însă Filofteia era la fel de grea. Cu toate acestea, cum s-a numit Biserica Domnească cea din Târgul Argeșului, trupul ei a devenit mult mai ușor, iar oamenii au trimis scrisoare lui Radu Vodă, cel poreclit Negru (care zidise și biserica).

Acesta, de cum a fost înștiințat, a pornit îndată cu mult alai, cu făclii și cu tămâieri, mergând către Dunăre și a adus sfintele ei moaște în Țara Românească. Le-a așezat în Biserica Domnească, în orașul Argeș. Acolo au stat sfintele ei moaște până la zidirea Mănăstirii Curtea de Argeș de către Neagoe Basarab. Aici au fost mutate, iar acum se află în Paraclisul Mănăstirii Curtea de Argeș. Și acolo fiind, face multe minuni, dând tămăduiri de tot felul de boli celor ce aleargă cu credință la sfintele ei moaște.