Super arme – Racheta Hellfire R9X „Ninja” folosită pentru a-l ucide pe cel mai important lider al-Qaida

Racheta Hellfire R9X „Ninja” face parte din categoria de super arme și a fost utilizată pentru uciderea recentă a liderului al-Qaida Ayman al-Zawahiri de către o dronă CIA. Conform publicației online The Contributors, aceasta  face parte dintr-o nouă generație înfricoșătoare de arme nereglementate. Este cel mai recent răspuns al SUA pentru atentatele din 11 septembrie 2001. Din punct de vedere politic, acțiunea a amplificat neîncrederea existentă între liderii SUA și guvernul taliban din Afganistan. Asasinatul a scos în evidență și compromisurile din Acordul de pace de la Doha din 2020 între SUA și talibani. Dar apare o altă poveste cu implicații mai largi: viteza și natura dezvoltării armelor internaționale. 

Racheta Hellfire a fost concepută inițial între anii 1970 și 80 pentru a distruge tancurile sovietice. Îmbunătățirile rapide începând cu anii 1990 au dus la mai multe variante ale acesteia, cu capabilități diferite. Pot fi lansate de pe elicoptere sau drone Reaper. Încărcătura explozivă poate fi diferită, fiind declanșată în diferite moduri: la impact sau înainte de impact.

Racheta Hellfire R9X „Ninja”, nu este nouă, deși a rămas în mare parte în umbră timp de cinci ani. Se pare că a fost folosită în 2017 în Siria pentru a-l ucide pe adjunctul liderului al-Qaida, Abu Khayr al-Masri.

Racheta Ninja nu se bazează pe un focos exploziv pentru a-și distruge sau ucide ținta. Utilizează viteza, acuratețea și energia cinetică a unei rachete de doar 45 kg. Aceasta este lansată de la o înălțime de până la 6000 m. Este înarmată cu șase lame care sunt desfășurate în ultimele momente înainte de impact. Ținta este astfel sfârtecată, fără șase de supraviețuire.

Super arme

Racheta Ninja este arma  supremă de până acum, proiectată pentru a ucide cu precizie o singură persoană. Ea nu provoacă, nici explozie, nici distrugere pe scară largă și nici victime colaterale. 

Dar evoluțiile acestor arme vor afecta, modul în care trăim și modul în care sunt purtate sau descurajate războaiele. Rusia a investit masiv în aceste așa-numite super arme, bazându-se pe tehnologii mai vechi. Acestea urmăresc reducerea sau eliminarea avantajelor tehnologice de care se bucură Statele Unite sau NATO.

Obiectivele de dezvoltare a rachetelor hipersonice ale Rusiei sunt foarte ambițioase. Racheta Avangard, de exemplu, nu va trebui să zboare în afara atmosferei pământului. În schimb, va rămâne în atmosfera superioară, oferindu-i capacitatea de manevră. O astfel de manevrabilitate va face mai dificilă detectarea sau interceptarea ei. Racheta balistică hipersonică DF-17 a Chinei este destinată în mod similar să evite apărarea antirachetă a SUA.

Super arme autonome

La o scară mai mică, pe piața de arme apar câini robot pe care sunt montate mitraliere. Compania de dezvoltare de arme Sword International a înarmat un câine robot fabricat de firma Ghost Robotics cu o pușcă de asalt pe el. A fost unul dintre cei trei câini robot expuși la o expoziție a armatei americane.

Între timp, Turcia susține că a dezvoltat patru tipuri de drone autonome, care pot identifica și ucide oameni. Toate aceste drone fac asta fără intervenția unui operator uman sau ghidare prin GPS. Potrivit unui raport al ONU din martie 2021, un astfel de sistem de arme autonom a fost folosit deja în Libia împotriva unui convoi logistic afiliat grupului armat Khalifa Haftar.

Armele autonome care nu au nevoie de ghidare GPS sunt deosebit de importante. Într-un viitor război între marile puteri, sateliții care oferă navigație prin GPS ar putea să fie doborâți. Deci, orice sistem militar sau aeronavă care se bazează pe semnale GPS pentru navigare sau țintire ar fi ineficient.

China , Rusia , India și SUA au dezvoltat arme pentru a distruge sateliții care oferă poziționare globală pentru sistemele de navigație prin satelit. Acești sateliți sunt folosiți pentru ghidarea mașinilor, aeronavelor civile, dar și a celor militare. Adevăratul scenariu de coșmar este combinarea acestor sisteme de arme cu inteligența artificială.

Noi reguli de război

Sunt necesare legi sau tratate noi pentru a limita aceste super arme ale viitorului? Pe scurt, da, dar nu pare probabil să se întâmple prea curând acest lucru. SUA au cerut un acord global pentru a opri testarea rachetelor anti-satelit, dar propunerea nu a fost acceptată.

Un astfel de acord semnat, este Acordul Artemis de la NASA . El promovează doar utilizarea pașnică a explorării spațiului cosmic. Se aplică doar „activităților spațiale civile desfășurate de agențiile spațiale civile ” ale țărilor semnatare. Cu alte cuvinte, acordul nu se extinde aupra activităților spațiale militare sau câmpurilor de luptă terestre.

În schimb, SUA s-au retras din Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune. Acest lucru face parte dintr-un model pe termen lung de retragere din acordurile globale de către administrațiile americane.

Sistemele de arme autonome letale sunt o clasă specială de sisteme de arme emergente. Ele încorporează învățarea automată și alte tipuri de Inteligență Artificială (IA), astfel încât să își poată lua propriile decizii și să acționeze fără intervenția umană directă. În 2014, Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) a reunit experți pentru a identifica problemele ridicate de sistemele de arme autonome.

În 2020, CICR și Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm au mers mai departe, reunind experți internaționali pentru a identifica ce controale ar fi necesare asupra sistemelor de arme autonome.

În 2022, discuțiile sunt în desfășurare între țările pe care ONU le-a reunit pentru prima dată în 2017. Acest grup de experți guvernamentali continuă să dezbată problemele privind dezvoltarea și utilizarea sistemelor de arme autonome letale. Cu toate acestea, încă nu a existat un acord internațional cu privire la o nouă lege sau un tratat care să limiteze utilizarea acestora.

Noi reguli pentru sistemele de arme autonome

O campanie a grupului „Stop the Killer Robots”, a cerut în toată această perioadă interzicerea internațională a sistemelor de arme autonome letale. Nu numai că nu s-a întâmplat, dar există un impas nedeclarat în discuțiile ONU privind armele autonome de la Geneva.

Australia, Israel, Rusia, Coreea de Sud și SUA s-au opus unui nou tratat sau declarație politică. Dar 125 de state membre ale Mișcării de Nealinire, au cerut restricții obligatorii din punct de vedere juridic asupra sistemelor de arme autonome letale. Întrucât Rusia, China, SUA, Regatul Unit și Franța au toate un drept de veto al Consiliului de Securitate al ONU, ele pot împiedica o astfel de lege obligatorie privind armele autonome.

În afara acestor discuții internaționale și ale organizațiilor care fac campanii împotrivă, experții independenți propun alternative. De exemplu, în 2019, un specialist în etică, Deane-Peter Baker a reunit Grupul Internațional Independent de la Canberra. Grupul a produs un raport intitulat, „Principii directoare pentru dezvoltarea și utilizarea sistemelor de arme autonome letale”.

Aceste principii nu rezolvă impasul politic dintre superputeri. Dar dacă armele autonome sunt dezvoltate pentru a rămâne, atunci este o încercare timpurie de a înțelege ce reguli noi vor fi necesare pentru folosirea acestora.

Când cutia mitică a Pandorei a fost deschisă, în lume s-au dezlănțuit cele mai teribile orori. Sistemele de arme emergente sunt îngrozitor de reale. Nu ne rămâne decât speranța că acestea nu vor fi folosite.