Vladimir Putin vs Petru cel Mare – fals termen de comparație cu fostul țar al Rusiei

Publicația The Conversation, face o comparație între Vladimir Putin și Petru cel Mare din perspectiva istorică a realizărilor celor doi. Concluzia trasă de Olivia Durand , asociat postdoctoral în istorie la Universitatea din Oxford, este total în defavoarea lui Vladimir Putin.

Evocarea recentă de către Vladimir Putin a succeselor militare ale țarului Petru cel Mare, din secolul al XVIII-lea, împotriva Suediei, este doar cel mai recent exemplu în acest sens. Putin a făcut des referiri la predecesorii săi imperiali, la conducătorii sovietici și a făcut apel sentimentelor ortodoxe pentru a justifica invadarea Ucrainei. Toate acestea fac parte dintr-un val de nostalgii imperiale pe care președintele rus le-a îmbrățișat cu entuziasm începând cu prima decadă a secolului al XXI-lea.

De curând Putin s-a întâlnit cu tineri antreprenori, ingineri și oameni de știință la Sankt Petersburg. Cu acest prilej, el și-a amintit că Petru cel Mare a purtat Marele Război Nordic timp de 21 de ani. El a declarat atunci că : „Există impresia că, luptând cu Suedia, a cucerit ceva. Nu a cucerit nimic, a recuperat. Nu cucerea nimic, recupera.”

Acest naționalism imperial provine dintr-o retorică naționalistă, care a apărut după destrămarea URSS în 1991. Această retorică a apărut în urma pierderilor de teritorii și separării comunităților formate din fostele republici sovietice. Trecutul țarist oferea în acest context un cadru de referință pentru a lăuda dominația absolutistă și a apăra politica externă agresivă.

Cine a fost Petru cel Mare? (1682-1725)

Țarul Petru (1682-1725), supranumit „cel Mare” a fost conducătorul care a transformat țaratul Rusiei în imperiul rus. Victoria sa din 1721 împotriva Suediei a creat imperiul eurasiatic modern. El a devenit „mare” prin război, iar Putin a îmbrățișat clar această abordare ca pe o cale către succes.

Una dintre cele mai notabile victorii ale lui Petru cel Mare a fost bătălia de la Poltava din 1709. Aceasta a avut loc pe râul Vorskla din Ucraina. Poziția geografică este importantă în acest caz! Marele Război Nordic s-a desfășurat nu doar în Marea Baltică, ci și în estul Ucrainei de astăzi. Acest război este, așadar, un eveniment important și în istoria Ucrainei. Declarația recentă a lui Putin poate fi citită și ca o amenințare directă la adresa statelor baltice. Acestea au fost câștigate de la suedezi după 1721. Lui Putin îi place să se prezinte drept un lider dur, la fel ca Petru cel Mare. El se vrea un om de acțiune, care nu se ferește de conflictul direct.

Vladimir Putin vs Petru cel Mare – Viziuni imperiale divergente

Dar există câteva diferențe cheie între Petru cel Mare și Putin. Principalul dintre ele este că Petru cel Mare s-a definit ca un conducător occidental. El așa a și rămas în istorie. Clădirea Sankt Petersburgului (orașul natal al lui Putin) a fost un exercițiu despotic care a mobilizat munca forțată a zeci de mii de iobagi. Unul dintre obiectivele sale principale a fost acela de a oferi Rusiei o fereastră către Europa de pe țărmurile Mării Baltice. Începând cu 9 iunie, rețelele de socializare ruse au difuzat meme despre închiderea de către Putin a acestei „fereastră spre vest” prin degradarea relațiilor internaționale.

Petru cel Mare se mândrea și cu schimburile sale cu oameni de știință străini. El avea o afinitate specială cu instituțiile de învățământ din vestul Europei. A călătorit în Anglia pentru a învăța construcția de nave și s-a întors înapoi cu experți de acolo. În schimb, sub domnia lui Putin s-au limitat schimburile internaționale între instituțiile academice. Acest lucru a izoltat și mai mult comunitatea academică a Rusiei și a limitat cercetarea independentă.

De asemenea, este important de precizat că harta imperiului rus de pe vremea lui Petru cel Mare nu coincide cu ambițiile teritoriale mult mai mari ale lui Putin. Harta de mai jos arată limitele și extinderea Imperiului Rus, Confederația Polono-Lituaniană, Regatul Suediei și Imperiul Otoman pe vremea lui Petru cel Mare al Rusiei.

În epoca lui Petru cel Mare, cea mai mare parte a stepei de nord a Mării Negre era încă sub controlul Imperiului Otoman și a Hanatului Crimeei. Confederația Polono-Lituaniană deținea terenuri până la Kiev. Prin urmare, domnia lui Petru cel Mare oferă un model fals pentru ambițiile expansioniste ale lui Putin.

Vladimir Putin vs Petru cel Mare – autocrație, ortodoxie, naționalitate

Putin cu siguranță are mai mulți eroi de emulat decât Petru cel Mare. Ivan al IV-lea, supranumit cel Groaznic, a extins granițele Moscovei spre est. Acesta este un favorit al lui Putin, alături de tatăl său Ivan al III-lea, considerați drept „marii culegători ai ținuturilor [pierdute] ale Rusiei”. Credincioșii ortodocși au și construit un monument dedicat lui Ivan cel Groaznic la Oryol, în sud-vestul Rusiei. Porecla de „cel Groaznic” ne oferă un indiciu despre ce fel de conducător a fost…

Ecaterina cea Mare este, de asemenea, una dintre preferatele lui Putin. Aceasta a cucerit mari părți ale Ucrainei, inclusiv a anexat Crimeea. Pe 8 martie 2022, de Ziua Internațională a Femeii, Putin a ținut o alocuțiune în fața unei statui a Ecaterinei. El a citat-o cu referire la propria sa invazie a Ucrainei: „Îmi voi apăra patria cu limba mea, cu un stilou și cu o sabie, atâta timp cât sunt în viață”.

Afinitatea lui Putin pentru țarul Nicolae I

Dar valorile lui Putin par să se alinieze cel mai mult cu unul dintre cei mai autocrați lideri ai Romanovilor, Nicolae I (1825-1855). Păcatul său militar a fost pierderea Războiului Crimeii (1853-1856). Dar țarul a fost și un slavofil care a definit Rusia ca o națiune ortodoxă fundamental diferită de liberalismul și secularismul în creștere care agitau Europa secolului al XIX-lea. Domnia lui Nicolae I a rezistat influenței străine, iar șovinismul său imperial s-a cristalizat în motto-ul „autocrație, ortodoxie, naționalitate ”.

Paralele abundă între suprimarea brutală a mișcărilor de independență din imperiul rus și reacția contemporană a Rusiei la revoluțiile pro-democrație, în special cele din Georgia și Ucraina în 2008. Nicolae I a folosit religia și naționalismul pentru a restrânge libertățile civile și a înăbușit apelurile pentru democrație. Rusia lui Putin pare la fel de conservatoare, cu promovarea neîncetată a valorilor familiale patriarhale. Legi homofobe tot mai stricte și un regim de cenzură face ca exprimarea artistică și disidența să fie aproape imposibilă.

Situația Ucrainei

Poziția Ucrainei în această rețea de referințe neo-imperiale este și a fost de mult timp problematică. Secole de rezistență au definit identitatea ucraineană, asta datorită faptului că țarii ruși s-au opus în mod continuu posibilității nașterii unei națiuni ucrainene. Prin cucerire militară și represiune, în 1876 a fost interzisă utilizarea limbii ucrainene în scris.

Rezistența și naționalismul ucrainean au fost esențiale pentru căderea imperiului rus și pentru prăbușirea regimului sovietic. Acest eveniment este văzut de Putin ca fiind destrămarea „Rusiei istorice”. Apelul la memoria lui Petru cel Mare și alți conducători ai trecutului ilustrează modul în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei utilizează istoria ca instrument politic. Nereușind să ofere compatrioților săi o viziune atrăgătoare pentru viitorul Rusiei, Putin s-a întors, în mod dezastruos, către o fantezie imperialistă. Mai mult, acțiunile lui îl apropie mai mult de Hitler și Stalin, în panoplia de dictatori ai lumii.