„Strange Days” un thriller science-fiction de zile mari

Strange Days este un foarte interesant thriller science-fiction al anilor ’90, cu un subiect inedit și cu o poveste care explorează numeroase teme.

Un univers fictiv

Într-un fictiv 1999, o tehnologie dezvoltată inițial pentru FBI „scapă” pe piața neagră. Denumită SQUID (Superconducting Quantum Interference Device), aceasta permite purtătorului să înregistreze orice senzație (văz, auz, miros, gust, simț tactil) direct din cortexul cerebral. Mai mult, aceste senzații pot fi stocate pe dispozitive asemănătoare CD-urilor, iar cu ajutorul unui alt dispozitiv în genul unui „player” acestea pot fi experimentate de către oricine. Aceste înregistrări conțin experiențe diverse, de la jafuri la partide de sex, menite să crească adrenalina celui care le „consumă”. Pentru iubitorii de senzații tari sau interzise, tehnologia SQUID reprezintă fructul oprit, din care toți vor să guste măcar odată.

Lenny Nero (Ralph Fiennes), un fost polițist din Los Angeles, este un dealer care se ocupă cu distribuirea unor astfel de înregistrări, iar clientela sa este numeroasă și foarte diversă, incluzând oameni din toate categoriile sociale. „Afacerea” îi mergea bine, până într-o zi când acesta primește niște înregistrări conținând crime oribile și, speriat, cere ajutorul prietenilor săi cei mai apropiați, Lornette „Mace” Mason (Angela Bassett), o șoferiță de limuzină cu sentimente puternice față de Lenny, și Max Peltier (Tom Sizemore), un detectiv particular. În timp ce ultimele două zile ale anului încep să se scurgă și lumea e pe cale să intre în noul mileniu, Lenny devine disperat atunci când realizează că acestea ar putea fi și ultimele zile din viața lui…

Un scenariu interesant și bine scris

Povestea este foarte interesantă și bine scrisă, cu o intrigă complicată și multistratificată. Filmul îmbină elemente de thriller, neo-noir și science fiction într-o combinație foarte bine gândită. Atmosfera acestui Los Angeles fictiv este apăsătoare, iar mare parte a acțiunii filmului are loc noaptea. Este o lume a viciilor și a moravurilor ușoare, unde banii și plăcerea sunt noii zei. De parcă asta nu ar fi îndeajuns de rău, tensiunile sociale și rasiale sunt la cote maxime, orașul fiind ca un butoi de pulbere care ar putea sări în aer în orice clipă. Filmul explorează teme precum dependența de tehnnologie, voyeurismul, fascinația unora față de violență și sex, corupția, abuzul de putere, inechitatea socială, rasismul și supravegherea video. Incapacitatea personajului principal de a se detașa de trecutul său este o altă temă interesantă. Strange Days s-a dovedit a fi și profetic, anticipând unele dintre problemele și angoasele secolului 21.

Povestea este compusă din mai multe fire narative, care se împletesc într-o conspirație complexă. Filmul are de asemenea mister, suspans și scene de acțiune care captivează, iar expunerea este abordată cu mult bun gust, fără să plictisească sau să bombardeze cu informații spectatorul.

Mi-a plăcut mult că filmul începe și se termină cu scene memorabile, și că toate firele narative sunt rezolvate satisfăcător la final, ceea ce denotă un scenariu bine scris și meticulos lucrat, cu atenție la detalii. E plăcut să vezi un film care prezintă o poveste completă în doar două ore și ceva, dat fiind că adesea vedem producții unde, din motive evident comerciale, cineaștii lasă o portiță deschisă pentru o continuare.

Scurte considerații despre film

Stange Days beneficiază de o distribuție plină de nume cunoscute, iar interpretările sunt pe măsură. De fapt, consider că rolul lui Ralph Fiennes este unul dintre cele mai bune pe care le-a interpretat, în orice film, Nero părând inițial un traficant de lucruri ilegale ca oricare altul, însă în spatele acestor aparențe se ascund maniere impecabile și o inimă de aur, semn că acest polițist decăzut încă mai are principii, un erou romantic într-o lume unde moralitatea și-a luat concediu.

Angela Basset face și ea un rol de excepție, cu o prezență puternică, fiind confidenta și protectoarea lui Lenny în cursul celor două nopți infernale, precum și protagonista majorității scenelor de acțiune, lucru atipic pentru un personaj feminin în filmele de acest gen. Restul distribuției (Juliette Lewis, Tom Sizemore, Michael Wincott, Vincent D’Onofrio, William Fichtner) este și ea la înălțime, cu personaje nu la fel de complexe, însă suficient de bine conturate încât să ofere lumii fictive a filmului culoare și atmosferă.

Din punct de vedere tehnic, Strange Days este de asemenea excepțional. Filmarea, montajul și cadrele folosite sunt toate excelente. Pentru a oferi spectatorului o parte din experiența unui utilizator de SQUID, unele scene au fost filmate la persoana întâi (adică prin ochii personajului), iar acestea arată foarte impresionat. Nu este primul film care folosește o astfel de tehnică de filmare, însă felul în care aceste scene sunt realizate este de-a dreptul inedit și oferă o doză de personalitate întregii producții, care lipsește din alte filme de gen. Coloana sonoră este în mare parte compusă din melodii licențiate din genul punk-rock. Cum filmul se vrea un SF „cyberpunk”, alegerea a fost una inspirată.

Trailer film (1995)

După ce l-am vizionat și l-am întors în minte pe toate părțile, am fost plăcut surprins să observ că nu prea am ce-i reproșa. Filmul este destul de lung pentru un thriller (aproape 2 ore și jumătate), însă intriga cu multe ramificații și ritmul fluent al acțiunii (care lasă loc atât suspansului cât și dezvolătrii personajelor) justifică pe deplin durata. Unele scene mai violente s-ar putea să fie greu de privit pentru unii spectatori (iar faptul că sunt văzute din perspectiva subiectivă a agresorului le face cu atât mai tulburătoare), însă acestea se potrivesc în contextul filmului (și a atmosferei pe care o crează), servind și ca o critică a „setei” unora pentru senzațional și șocant.

Spectatorii mai atenți s-ar putea să intuiască unele întorsături de situație înainte ca acestea să aibă loc, dar prefer oricând o poveste ușor previzibilă și logică decât revelații complet neverosimile venite de nicăieri, doar de dragul de a surprinde sau ului privitorul.

Ar mai fi multe de spus despre el, fiind un film cu multă subtanță, însă consider că am zis destul. Mai mult ar însemna să stric din surprize și să răpesc din plăcerea de a descoperi singuri o producție impresionant realizată din toate punctele de vedere.

Strange Days este un thriller de zile mari pe care niciun fan science fiction nu trebuie să-l rateze.