Drojdia ca aliment și medicament în viața noastră

Drojdia, care figurează printre primele forme de viață vegetală de pe planeta noastră, a intrat probabil în slujba omului printr-o întâmplare fericită. Celulele de drojdie trebuie că au venit din întâmplare în contact cu un aluat din grăunțe sălbatice pe care o gospodină primitivă îl întinsese pe o piatră caldă, producând astfel prima pâine dospită.

Drojdia ne interesează însă ca hrană.

Drojdia este o vegetală compusă din mici celule grupate ca un ciorchine de strugure. Ele diferă de celelalte celule vegetale pentru că nu sunt înconjurate de învelișul de celuloză care trebuie distrus înainte de utilizarea lor. Celulele „dezbrăcate” ale drojdiei sunt ușor prelucrate de lichide digestive și asimilate rapid. Prepararea distruge parțial vitaminele din celulele de drojdie. În stare crudă, ele constituie o sursă bogată de vitamina B și de elemente alcaline, în special sodiu și potasiu.

 Fiind alcalină, drojdia are un efect calmant asupra suprafețelor inflamate și absoarbe și neutralizează acizii. Este unul dintre antidoturile cele mai eficiente împotriva bilei acide sau toxice. Ea este de asemenea o sursă de vitamine B. Dr. R.H.A. Plummer, din Londra, a demonstrat capacitatea drojdiei de a favoriza digestia hidraților de carbon și de a împiedica acumularea de acizi grași incomplet oxidați, care sunt atât de nocivi pentru țesuturile corpului. O bilă acidă sau toxică poate irita într-atât intestinul subțire încât să provoace spasme care blochează mișcările peristaltice. Este cauza cea mai frecventă a constipației. Drojdia, fiind alcalină, neutralizează aciditatea intestinelor și favorizează întoarcerea la contracții normale.

Drojdia are un efect binefăcător asupra pielii fiind mult timp folosită ca leac împotriva coșurilor și a acneei. Vitaminele din drojdie ajută ficatul să oxideze grăsimile. Grăsimile insuficient oxidate sunt cele care înfundă glandele sebacee, provocând acneea. Deși drojdia este eficientă împotriva coșurilor, este de asemenea necesar să eliminăm grăsimile provenite din alimentație în special din unt, smântână și din brânzeturile grase. Înțeleg prin asta că un amestec de drojdie și de apă de trandafiri constituie o excelentă și puțin costisitoare mască facială pentru doamne.

În afară de utilitatea ei pentru afecțiunile epidermei drojdia îi ajută și pe cei care suferă de ulcer.

Putem găsi pe piață două varietăți de drojdie. Drojdia de brutărie, proaspătă și comprimată, pe care ne-o putem cumpăra în pachete de 500 de gr. din aproape orice brutărie, se conservă bine în frigider. Există și batoane, învelite în staniol, care sunt mult mai perisabile. După câteva zile se întărește, apoi mucegăiește, devine amară și neplăcută pentru stomac. De câtva timp se găsește și drojdia uscată sau praf. Ca și cea în pachet sau în baton, drojdia uscată este „vie”, adică poate face să crească aluatul. Ea prezintă avantaje pentru consumul direct. Se consumă bine la temperatura ambiantă și poate fi ușor transportată la drum.

Drojdia de brutărie, de departe superioară drojdiei de braserie, trebuie luată de preferință, atunci când stomacul este gol. Putem să o lăsăm să se dizolve încet în gură sau să o diluăm în lapte sau în apă caldă – dar nimic altceva. Momentul cel mai bun pentru a lua drojdia este dimineața, devreme, cu o oră înainte de masa de seară sau înainte de culcare. Doza se poate repeta în timpul nopții.