Botezul Domnului (Boboteaza – Dumnezeiasca Arătare )

Biserica Ortodoxă sărbătorește Botezul Domnului (Boboteaza sau Dumnezeiasca Arătare), la data de 6 ianuarie.

            Boboteaza reprezintă încheierea ciclului așa-numitelor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă, care încep pe 24 Decembrie în Ajunul Crăciunului. În ziua de Bobotează are loc sfințirea apelor.

            Boboteaza este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică, de aceea Biserica mai numește Boboteaza și „Arătarea Domnului”, „Dumnezeiască Arătare” sau „Epifania”, această din urmă denumire provenind din limbă greacă și înseamnand „arătare”, „descoperire”, „revelare”.

            Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut și l-a arătat mulțimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toți cei patru evangheliști.

Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezătorul, cerând să fie și el botezat. Ioan i-a spus: „Eu am trebuință să fiu botezat de ține și tu vii la mine”(Matei 3, 14). Iisus a venit la Ioan și i-a cerut să-L boteze, nu pentru că avea nevoie de curățire de păcate, căci era Dumnezeu-Omul, ci pentru a sfinți creația. Că Mântuitorul nu a venit să primească iertare de păcate de la Ioan, reiese și din faptul că botezul lui Ioan îl ajuta pe om să conștientizeze starea păcătoasă, însă, nu oferea iertarea. De aceea se și spune că era „spre iertarea păcatelor” (Luca 3, 3), pe care avea s-o aduca Hristos.

Botezul Domnului sau Boboteaza, înseamnă înnoirea omului creștin.

            Apa sfințită la biserică în această zi, numită și Agheasma Mare, luată de credincioși acasă, nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înțelege atât apa sfințită, cât și slujba pentru sfințirea ei. Agheasma mare se săvârșește numai de Bobotează. Se poate bea doar timp de opt zile, între 6 și 14 ianuarie. După acest interval de timp, este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.           

            Botezul Domnului reprezintă momentul redeschiderii izvoarelor harului, care fuseseră zăvorâte pentru om și pentru toata creația. Procesul de reunificare a creației, scindate prin păcat, se va desăvârși prin Inviere, adică prin biruința definitivă dobândită de Hristos asupra morții și a păcatului; dar începutul său are loc pe malurile Iordanului.

            În rugăciunea de sfințire a apei de la Botez, se cere venirea Duhului pentru curățirea apei de lucrarea puterilor demonice, pentru ca ea să devină, prin pogorârea deplina a Duhului, loc al nașterii omului nou în Hristos.

Ce spune Sfântul Ioan Gură de Aur despre Botezul Domnului

            Sfântul Ioan Gură de Aur spune că de marea sărbătoare a Botezului Domnului „lumea se luminează din toate părțile. Se bucura mai întâi cerul, spunând oamenilor din înălțimea cerurilor glasul lui Dumnezeu; se sfințește văzduhul cu pogorârea Duhului Sfânt; se sfințește firea apelor… numai diavolul singur plânge, văzând sfânta scăldătoare gătindu-se spre încercarea puterii lui…O, minune nouă! O, dar negrăit! Hristos se nevoiește și eu primesc darurile.

El se botează și eu lepăd întinăciunea. Peste dânsul vine Duhul Sfânt, iar mie îmi dăruiește iertarea păcatelor. El se mărturisește de Tatăl și Fiul iubit, iar eu mă fac fiu al lui Dumnezeu pentru Dânsul. Lui I s-au deschis cerurile, iar eu intru într-insele. Lui, celui ce s-a botezat, I s-a arătat împărăția cea de sus, pe care și eu o primesc ca și moștenire; către El a fost glasul Tatălui și dimpreună cu Dânsul eu sunt chemat; Tatăl a binevoit către Domnul și nici pe mine nu mă depărtează. Deci, și eu vreau să preaslăvesc pe Tatăl cel ce a dat din ceruri glasul Său, pe Fiul care S-a botezat pe pământ, și pe Duhul cel ce S-a pogorât ca un porumbel, pe Unul Dumnezeu în Treime”.

După Bobotează,  pe data de 7 ianuarie este cinstit Sfântul Ioan, numit și „Înaintemergătorul”, pentru că a anunțat venirea lui Hristos.